Agresiv

Fac apel catre toata populatia [capabila si incapabila]. si nu-mi cer scuze pt sarcasm[because beating the s**t out of people is illegal].

Pentru ca m-am saturat sa vad o natie de oameni incapabili, o natie de viteji dupa tastatura, descurcareti, “inventivi”, prost crescuti, corupti sau coruptibili, fara pic de logica si atitudine.

M-am saturat sa va aud pe toti cum va plangeti ca vreti o tara ca afara. FA CEVA PENTRU TARA ASTA. daca tot te dai lovit.

M-am saturat sa vad cum vreti voi revolutii stand in fund in fata tastaturii. Eroii necantati ai statului degeaba. Bloggeri cu “experenta” care scrieti tot felu de chestii irelevante, reviste online cu teste de genul “Cat de bine dai din fund” si sfaturi “10 pasi catre spitalu de nebuni”.ASTA NU MA AJUTA INTELECTUAL NICI 0,00001%

M-am saturat sa va vad cum vreti tot binele din lume numa batand din palme. Nu exista Aladini si lampi fermecate. Get over it!

Suntem o natie de descurcareti. Peste tot avem cunostinte, prieteni, pile si relatii. Stante si unghiere. Asta e tara in care legea ar trebui facuta cu scaune electrice.

Va sfatuiesc ca in excursiile voastre scumpe prin afara, in care mergeti si cascati ochii si cheltuiti sute de euro pe haine fashion, sa mai luati in seama atitudinea oamenilor, respectul, disciplina, civilizatia. faptul ca NU costa sa zambesti si sa fii sociabil. sa ajuti din placere si nu dintr-un interes.  Poate asa mai reusim si noi sa ne emancipam. Caci degeaba veniti cu impresii de vacanta,poze atasate pe site-uri de socializare, degeaba ati cheltuit banii aia plecand afara, daca nu luati “un mic medicament” pt tara asta.

Si va rog, nu mai dati like la articole suferinde in care va plangeti de viata. NU aveti dreptu la 24-29 de ani sa va plangeti. de nimic. parintii nostri aveau copii si minim 3 guri de hranit la 26 de ani. si nu se mai c&#*u pe ei. si sunt mai fericiti ca noi, asa plini de datorii si cu sufletul amar ca ar vrea sa ne ofere mai mult, dar n-au cu ce. dar ei sunt fericiti ca suntem noi sanatosi, ca se pot bucura de noi, ca avem o sansa pe care ei n-au avut-o. Dreptul la libera exprimare.

Asa ca .. folositi-l. cu cap. Nu ma mai intoxicati cu psihologii.

American Dream

luand-o in ordinea numerelor de pe tricou, am ajuns [cu brio] in anul 3.  ce pot sa zic, sunt un fenomen al naturii, am luat examene in 2 saptamani cat altii in 4 nevermind nu despre asta vorbeam. si am terminat sesiunea, si am plecat acasa si m-am intors in bucuresti si m-am urcat in avion. destinatia? America.

sau United States? whatever. ce-i drept este ca aici totul este ca in filme. masinile? awesome dude, cum ar fi sa o vezi pe maica-ta conducand un mustang rosu? sau in parcarea banala de langa hotel sa vezi o frumusete de shelby din 67.  sau sa ii vezi pe vecinii tai [el cu burtica, ea cu parul facut permanent si cu 2 copii mici] cum coboara dintr-un megatruck ale carui roti sunt jumatate din tine[tu average boy de doar 1.78]  da, aici masinile sunt mari si benzile sunt late.

casele? ma mut aici, pe bune. urbanistii chiar au ceva de spus. stiti casutele alea din married with children, cu veranda frumos si pe un singur nivel? am trait in asa ceva si deja intri pe filmu tau, deja simti ca esti in alta parte. si bucatariile ca in serialele de cand eram noi mici, dap si alea sunt la pachet.

oamenii? pe strada, pe banca, in parcare, in autobuz, in magazin, pe plaja. oriunde discutia nu se opreste doar la un Hi! How are you? ci asa porneste si poate sa mearga pe miristi foarte faine. de exemplu am aflat de la un mosulica ce barbat era odata cu “cea mai barca rapida” din oras. si multe altele. si oamenii de tot felul

petreceri? aici da. da da da. bautura, bere, multa, id`uri neaparat. va compatimesc cei sub 21 >:) beau, se pun in cap si se combina. da pana la combinat sa stiti ca e chiar ok atmosfera ) muzica sa cante, populatia se distreaza. pana cand vine politia care…este. ce-i drept este politie aici. pe sus, pe jos, pe cai[ca se filmeaza], pe biciclete, cu masina, fara masina. peste tot. si e relativ bine.

DAR, trebuia sa existe si un mare dar. mancarea este … tasteless. eu zic ca daca ar veni acestia in tarisoara noastra sa manance o ciorbica de vacuta, o tochitura moldoveneasca sau niste sarmalute in foi de varza, am conduce lumea. ma jur, oamenii au devenit atat de comozi, sunt mai aproape de stereotipul intalnit in filmuletul Wall-E decat europenii. si nu sunt complexati, dar asta deja este o boala. in sfarsit, God I miss my mom’s meals.

a. si aici ne-am format 2 devize

1. La munca, nu la intins mana!

2. Are u 21? Of course not!

i`ll be back mai in forma sper, abia am ajuns dupa 8 ore de munca in folosul americanilor pofticiosi si dupa o noapte relativ zbuciumata si am nevoie de somn ca de o paine calda. [si de ce nu-mi iau  o paine calda? pentru ca, costa 4 dolaaari! si nici n-are gust]

v-am pupat pe portofel, cei care imi veti citi postul cand am sa am eu chef sa-l fac public.

anu` astaa

in primul rand, ne mutam in Maximia. il chemam si pe cosmin care s-a anturat cu niste dubiosi si s-a ratat si n-a mai dat niciun semn de viata si pe cristina sa ne ia cu masina si iese bine. anu` asta avem planuri molto grande. gata, nu mai pierdem vremea, nu mai jucam dota sau cs cate 10 ore pe zi, dormim mai mult [not], ne punem pe invatat. anu asta facem mai multa miscare,mergem la bowling mai mult sa va arat cum se joaca pro, prajiturim mai mult.

anu asta destrabalarea e in toi. nu ne mai batem pe cozonac, nu mai mergem in princess si nu mai jucam sudoku in C2 cu portaru. ever! anu` asta, e cum a zis ala de la azur, prin restaurante, baluri, cafenele si localuri. Doamne, ah ce viata am sa duc. anu` asta, sigur mai multa miscare, gata cu leneveala dupa pastele de la camera shasa. anu` asta nu o sa ne mai faca fatza gps`u. o sa ma urc in tren si o s`o iau spre mare. a doua zi mergem prin brasov sa cautam cazare, la cota 2000 cu toti tovarasii calare. si am sa ma culc sa ma trezesc in alte dormitoare cu fel de fel de.. fete doritoare ) si am sa fac asta non stop. am sa cutreier peste tot.

pentru ca anu astaaaa…. da! e haos!

Hometown

vacanta=leneveala.

orasul nostru e o comoara. e liniste si pace, oamenii zambesc si te trateaza frumos. e mult respect si multa voie buna, chit ca lucreaza la vreo banca la ghiseu, chit ca vand covrigi sau mere prin piata. e locul lor de munca unde isi deschid programul cu zambetul pe buze si si-l inchid la fel, insa nerabdatori sa ajunga acasa langa familie. pe timp de zi micul meu oras murmura de agitatia oamenilor mari care umbla de colo colo sa isi rezolve problemele. e un du-te vino linistit, uniform si placut, ca intr-un orasel in care traiesc furnici, nu oameni. iar cand ziua incepe sa se ingane cu noaptea ies micile furnici, un picut mai zgomotoase parca, dornice de o plimbare prin parc sa vada fantana dansatoare, de un ceai dansant intr-o oarecare cafenea decorata cu tablouri frumoase, de o goana cu masina prin sensurile giratorii sau de un club sambata seara[cu lumea buna].

aici lumea e intr-adevar mica. iesi cu o persoana si sfarsesti prin a-ti petrece seara cu alte 10. dar e frumos, pentru ca iti gasesti vechi prieteni, cunostinte cu care descoperi ca e chiar interesant sa schimbi o parere. si afli cu placere ca unii s-au schimbat in bine, ca s-au maturizat. orisicum, nimeni nu e nou aici, toata lumea se stie cu toata lumea. si e fain! orasul meu e super!

s(tr)esiune

inca 2 zile.atata am in cap. dupa o luna si ceva de foc in care n-am stiut altceva decat ‘our work is never over’ ma vad intinsa pe pat, sleita de puteri, ‘chefless. ma joc zuma. atat de tare am decazut. vezi? vezi ce’nseamna utcb? inseamna examene care dureaza 5 ore si creste tensiunea pana aproape sa faci poc. inseamna o saptamana intre examene. boierie. boierie?!? babaiatu. sa inveti tu 5 zile incontinuu sau sa lucrezi matematici superioare 4-5 zile. si sa mai retii si teorie matematica. mai vorbesti tu dupa aia.

sesiunea asta n-a fost totusi lipsita de evenimente. a fost dragut, m-am bucurat ca nu m-am prajit in camera. si am avut parte de oameni binevoitori care m-au primit in casa lor pt cateva zile. ah i’d like to thank my mom, my dad,my baby ) love you guys. in rest, ci sa zic. mie imi place la utcb, asa hardcore cum e

noi, intre noi

am sa vorbesc despre tipologia colegului de clasa/grupa/serie. daca tot am dedicat acest blogaras vietii mele de studentie, sa o duc pan la capat.

si acum am sa va spun despre ei, fiecare dintre acei cu care impartiti fenomenul de studiu, cu care impartasiti bucuria de a primi educatie de inalta calitate. de colegi.

toti ii avem, fie ca sunt mai inalti, mai scunzi, mai slabuti sau mai grasuti.mai blonzi sau mai rasi in cap. in fiecare din colectivul nostru exista, isi face simtita prezenta, ca de n-ar fi, nu s-ar povesti. si fiindca uneori merg pe idei preconcepute, am sa-mi organizez tipologie. cu linioara de la capat.

- vesnicul tocilar (tocilarus primarus). sta mereu in prima banca, mereu atent, niciodata nu lipseste, iar atunci cand o face, zici ca e cel mai smecher din curtea scolii. vrea sa se mai integreze cateodata in grup si incearca sa sparga tiparele. m..nu prea ii merge ca e stangaci. acuma si tocilaru asta. e de 2 tipuri. ori e tocilaru ala de e egoist, invata pt el,nu da la nimeni, nu stie nota la examen, da` el vrea marire.si niciodata n-a ajuns la punctul la care ai tu nevoie de ajutor. si nush cum boala se face ca are cele mai mari note, desi logica lui tinde la zero. si tipul tocilarului docil, linistit. el ajuta pe toata lumea, da cursuri. nu am ce comenta,nu ma zgarie pe creier.

- smecherul (dorobantierul, pe numele de capitala) – gagici, cluburi, bani, glamour, fuck me i’m famous. bun baiat. pacat de fata.

- istetul (vrajealus vulgaris) – nu se omoara el cu invatatu, e profitor si stie sa speculeze. nu-i prost degeaba totusi. si are o mangleala de te doare capu. mai grav, este ca merge treaba. sfantu 5 sa iasa, de restu ne ocupam noi.

- coltul vesel (guralivus sapiens) – mereu au ALTCEVA de facut. barfesc, si da, sunt baieti. li se fac Nspe observatii. veselia persista.

- ciudatii(amice, n-am nume pt astia. dar sunt O GRAMADA) de la fata aia care cu siguranta acasa transeaza oameni si-i pune in pungi de plastic negre, nu vorbeste si are capete de morti pe ghiozdan, pana la cuplul ping si boing care dau impresia ca sunt retardati, si chiar sunt!stii momentele alea de dupa “are cineva vreo intrebare?” si toti stau in bloc start sa plece? si deodata se sparge linistea cu cea mai tampita intrebare posibila? ei, aia sunt.ping si boing. pana la tantalaii care comenteaza doar ca sa nu doarma. paaaaaana la tocilarii care traiesc pe principiul “si sut si gol!”

- fetili – mie imi plac fetele mele din grupa. nu si alea din serie.

- pitzipoancaaa ( femme fatale.not) – da si la constructii sunt! n-o mai caracterizez, consum tastele aiurea.

- invisible man – nu e offline, ii place sa stea pe inv. la locu lui, te surprinde totusi ca stie sa vorbeasca. e in lumea lui. dar il prefer de N ori in defavoarea celorlalti nominalizati la oscar.

- fata draguta de la civile – trece pe langa tine, te lasa in ceata cand zambeste la glumita colegului care ii acopera mereu spatele. nu are un grup de fete, are baietii. e draguta zambeste frumos. si sigur e desteapta.

- THE ONEs – aia cool, de toata lumea ii vad asa cu o anumita aura. pimpin, diferiti, yet fensi trensi. copii.. gossip girl, lumea se invarte in jurul lor. totusi nu mai suntem in liceu, fiecare e pe treaba lui.

- sefa! – mereu ia note mari, are pile la profi si e o tocilara. tot stie, are raspuns la toate. si esti obligat sa te dai bine pe langa ea sa iti puna prezenta la un curs. ii umpli totusi frigideru cu carne, ca doar ulcioru nu merge de multe ori la apa.

- absentul – oricum are altceva mult mai important de facut.

- taranul – nu am nimic cu oamenii de la tara. da` manierele se invata de mic copil

Inchei apoteotic in stilul caracteristic. astept completari

TV Shows

intrand in universul bloggerilor tre sa respect anumite reguli. care de altfel imi fac placere. ce zic, de fapt, toata treaba asta cu leapsa e faina. si asta de mi-a pasat`o mon frere, tom , chiar e interesanta. asadar, ce seriale am urmarit/urmaresc, dupa cum urmeaza:

1. How I met your mother – pe asta l-am aflat recent,de la Andrei, e mult mult prea tare, e gen friends cu multe ‘dume’ foarte bune. Barney e cireasa de pe tot, pardon e AWESOME. dar nici celelalte 4 personaje nu se lasa mai prejos. e un serial despre prieteni, cu prieteni, relatiile dintre ei. in fiecare episod are esenta lui.

2. House – istorioara lui House e ft fun. prin clasa a 12a, cele 3 babe isi avea serialul ei. Eu gossip girl, roxana house si mady grey’s anatomy. toate ne laudam cat de tari suntem noi. ei, Baba a fost cea mai tare. si uite asa am devenit fane House. nu am cuvinte pt el, e cel mai tare si cu siguranta toti ati auzit, cel putin, despre el.

3. Grey’s Anatomy – pe final o da in telenovela, e prea complicat. e tipic american, toata lumea si-o trage cu toata lumea. insa se bazeaza pe, vorba lui tom, noi si tot ce conteaza.

4. Gossip Girl – asta il stiu de la nea Tudor[aka popica]. multa lume zice ca e gay. si mai multa lume zice ca e foaarte smecher. si e, depinde din ce punct de vedere il vezi. mie imi place cum se imbraca personajele, da o lectie de bun gust. la fel, tipic american, chiar ca acolo toata lumea si`o trage cu toata lumea.

5. Prison Break – it was my first one. primu serial la care m-am uitat. ft greu i-am oferit sansa asta. Mady m-a convins. sezonu 1 si 3 au fost pe val. restul,pt ca le-au placut banii. si le-a mers.  consideram ca nu sunt genu de om sa aiba rabdare sa vada un serial, dar m-am inselat. acum sunt oarecum dependenta de ele.

6. Heroes – mama..primu sezon m-a dat complet peste cap. apoi au inceput sa o arda`n chestii dubioase si m-am lasat. nu se merita, pt ca pana la urma toti aveau cate o superputere si cel mai derutant era ca nu stiam cine e de partea cui. insa primu sezon ft bun. ca in romanele lui Dan Brown. pornesc Nshpe povesti paralele si se intalnesc la un moment dat intr-o conjuctura interesanta. m, poate merita.

7. Dexter – oricat l-ati lauda, tot House e mai tare. oricum nu m-a prins. oricum m-am uitat din inertie. insa acum stiu sa-mi ascund urmele. mbuhahaha. da, tre sa fii destul de bolnav sa faci ceea ce face el, dar m-a surprins luciditatea de care dadea dovada. si finalul a fost mai mult decat apoteotic. chiar stupid as putea spune.

8. ABDC sau America’s Best Dance Crew. il privesc ca pe un serial, desi el e un concurs. oameni extrem de talentati, care pun suflet in ce fac. miscari care te socheaza si te lasa masca. foarte tare frate.

uhm..cam atat zic eu. oricum toate serialele astea m-au ajutat sa-mi continui obiceiul pe care-l aveam de mic copil, sa adorm cu televizorul deschis. E, cum a zis Anne, un fel de bedtime story.

ok now. am scris scurt si la obiect, nu ma intind. Pasez catre Adi, Tudor si Catalin.